„Căci la Tine este izvorul vieţii; prin lumina Ta vedem lumina.”(Ps.36:9)
Eu nu văzusem nicio dimineaţă,
Din cele câteva de la-nceput,
Când proaspătului chip făcut din lut
Tu îi suflai în nări un duh de viaţă.
Am tresărit în mâinile-Ţi divine
Şi, cu ce-aveam de Tine-n mine pus,
M-am luminat şi-am înţeles supus
Că viaţa are obârşia-n Tine.
Cu ceea ce-am primit, căci viaţa dar e,
Am curs prin mii de dimineţi şi seri,
Până la ceasul Sfintei Învieri
Când Viaţa a ieşit biruitoare.
Acolo viaţa s-a-ntâlnit cu Viaţa
Şi s-au unit în chip armonios,
Iar eu am înţeles că în Cristos
Eternităţii pot să-i scriu prefaţa.
Din ceruri, Doamne, viaţa mi-a fost dată
Când îi dădeai ţărânii chip ceresc,
Şi dacă lângă Fiul Tău trăiesc,
Cu El m-ascund în Tine, Sfinte Tată.
Simion Felix Marțian
La moara lui Felix 