Pe coarde nevăzute cântă astre
Și note se-mpletesc curgând prin spații,
Dând amplei simfonii adânci vibrații
Cu tonuri vii din galaxii sihastre.
Pământul, în lumina sfintei grații,
Prin păsări cântă-n zările albastre,
Prin vânt, izvor și… inimile noastre,
Unindu-se cu cel din constelații.
Ți-aduce Universul închinare
Cu muzică din slavă înspre slavă,
Iar eu sunt, Doamne, parte din cântare.
Dar vreau să ard pe-a cerului octavă,
La foc de psalmi topit cu-nflăcărare
Și închinarea-n Duh să-mi fie… lavă!
Simion Felix Marțian
Neunkirchen, 7 februarie 2020
La moara lui Felix 