Sonet trist de Crăciun

Și-a pus pământul brâu de căi-lactee,
Având și diademă de lumini,
Și-nmiresmat cu proaspete rășini
Scrie cu fulgi a iernii odisee.

Tarabe prind în piață rădăcini,
Tivind cu mărfuri margini de alee,
Că pare scris de-a lungul cu tranșee
Imensul târg cu oameni anodini.

E iarăși iarmarocul de Crăciun
Ce ține toată lumea ocupată
Cu decoratul cozii la... păun.

Dar, ca în Betleemul de-altădată,
Se-anunță Nașterea. Ce faci, om bun,
Deschizi, sau... Îl ignori și-L lași să bată?

Simion Felix Marțian
Siegen, 2 decembrie 2022

Un gând despre &8222;Sonet trist de Crăciun&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s