Şi-a pus iar flori pe haină calendarul
Şi verde mult, ce bulucit adastă
La poarta dinspre cald a zilei, vastă,
Unde pe corzi de mai cântă bondarul.
Cu ochii sorb imaginea fantastă
Şi văd salcâmi înmiresmând florarul,
Când picură ca un prinos nectarul
Din floarea ce-şi răsfrânge buza castă.
Mi-e cald şi mi-e salcâm şi mi-e subţire,
Simţind profund cum mă-ncolţeşte zborul
Cu luna mai în dulce contopire.
Şi cum din toate izbucneşte corul,
Din inima schimbată în psaltire
Cânt cu zidirea, laud Ziditorul.
Simion Felix Marțian
La moara lui Felix 