Efesul de la jumătatea secolului întâi al erei creștine era un oraș de-a dreptul strălucitor. Cu o populație de aproape un sfert de milion de locuitori, capitala provinciei Asia era un important centru economic și comercial, portul său legând rutele maritime de cele terestre.

  Existența unui teatru cu douăzeci și cinci de mii de locuri (pe lângă alte amfiteatre) ne dă imaginea splendorii sale dar și a vieții culturale intense.

 Se remarca și ca centru religios prin numărul mare de temple, printre ele evidențiindu-se cel al zeiței Artemis, considerat a fi una dintre cele șapte minuni ale lumii antice. Faptul că apostolul Pavel a stat în Efes trei ani, mai mult decât în oricare altă cetate unde a misionat, a făcut ca Efesul să devină și un centru important al creștinismului în ascensiune.

 Dar cu toate că oamenii vedeau minunile făcute în Numele Celui Înviat, în confuzia lor amestecau credința creștină cu ocultismul și magia, într-un sincretism păgubos. Întâlnim astfel oameni care căutau să facă lucruri supranaturale folosindu-se de noțiuni pe care nu le cunoșteau suficient.

 Luca ne relatează în capitolul 19 al cărții sale „Faptele Apostolilor” o întâmplare dramatică cu niște exorciști itineranți, fiii lui Sceva, un preot iudeu de rang înalt. Aceștia au folosit Numele lui Isus ca pe o formulă magică, zicând duhurilor rele: „Vă jur pe Isus, pe care-L propovăduiește Pavel, să ieșiți afară!” (vers 13)

 Răspunsul a venit: „Pe Isus Îl cunosc și pe Pavel îl știu; dar voi cine sunteți?” (vers 15) Și nu doar că nu le-a recunoscut autoritatea, dar „ a sărit asupra lor, i-a biruit pe amândoi și i-a schingiuit…” (vers 16).

 Experiența de viață ne spune că „dacă ai un văr, care are un cumnat, ce la rândul lui îl știe pe un om care face bijuterii”, nu însemnă că TU ești bijutier. Iar în viața spirituală lucrurile sunt și mai clare. Dacă vrei să pornești la drum cu Dumnezeu, sau să faci „mari isprăvi” cu El, nu mergi cu Dumnezeul lui Pavel. Nici măcar al părinților tăi. Mergi cu Dumnezeu TĂU, cu Cel cu care tocmai ai stat de vorbă în rugăciune și ați făcut planuri împreună.

 Iar oamenilor nu le vorbești despr un Isus al… mamei tale sau al fratelui tău, ci despre Mântuitorul TĂU și experiențele tale cu El. Cunoașterea după ureche nu te califică pentru lucrări în Numele Domnului.

 Martorii celor întâmplate cu exorciștii din Efes au reacționat, evident. Iar în versetul 19 scrie: „Și unii din cei ce făcuseră vrăjitorii și-au adus cărțile și le-au ars înaintea tuturor; prețul lor s-a socotit la cincizeci de mii de arginți ”

 Așadar, pentru a lucra împreună cu Dumnezeu, trebuie să iei startul cu El. Adică să o rupi cu trecutul, chiar dacă asta te costă. Cel Atutputernic nu intră în nicio combinație, El este UNIC.

 Cu Dumnezeu, înainte!

Simion Felix Marțian

Siegen, 10 iunie, 2025