Sonet cu miresmme

Încearcă toamna, cu zălog pe clipă,
Să-mi scoată bruma vieții la mezat,
Dar eu încă mai am de parfumat
Și cu miresme fine fac echipă.

Mai am un sân de piersici, nard curat,
Și-n coș, ca sub o tainică aripă,
Mai port gutui și pere puse-n pripă,
Să-mpart arome cu un gând curat.

Când toamna vieții ne triază crud,
La numărul de ani luând aminte,
Iar pașii... trecerii mai clar se-aud,

Mai lasă-ne-n desagi arome sfinte
Ce-n flacăra iubirii se includ,
Spre slava Ta să-nmiresmăm, Părinte!

Simion Felix Marțian
Siegen, 24 octombrie 2025

Lasă un comentariu