Nevoi duhovniceşti la poarta cimitirului

DSC_2296

“Şoc în lumea modei”, “Doliu în lumea modei”, titrau paginile de ştiri. Recunosc că pentru mine această lume a modei este un univers paralel, care nu-mi stârneşte deloc interesul. Dar moartea într-un accident îngrozitor a unui bărbat de 43 de ani m-a înfiorat. Şi am ajuns la această ştire pentru că se insista asupra disputei cu Biserica.

Răzvan Ciobanu, cunoscut creator de modă, a murit într-un accident de maşină ale cărui cauze sunt deocamdată învăluite în mister. Nu e greu să ne imaginăm durerea sfâşietoare a celor apropiaţi. Şi era singur la părinţi. Dar oricât ar fi durerea de profundă, lucrurile trebuie să meargă pe făgaşul lor. Aşa că, în mod firesc, urma înmormântarea.

Dar, fapt la care nu se aşteptau, un preot le-a spus că decedatul nu poate fi înmormântat “creştineşte”, având în vedere orientarea sexuală a acestuia şi faptul că ar fi declarat în repetate rânduri că el “nu este fiu de Dumnezeu”.

Nu ştiu dacă este doar opinia preotului sau dacă este poziţia oficială a BOR, dar dacă este poziţia Bisericii, o înţeleg şi…n-o înţeleg. O înţeleg, pentru că trebuie să existe un regulament, un statut după care funcţionează, şi regulile lui se aplică pentru toţi cei care apelează la serviciile ei.

Şi n-o înţeleg atunci când refuzul înmormântării este susţinut prin invocarea păcatului celui decedat. Păi, dacă nu îngropăm pacătoşi, nu văd pe cine am putea îngropa, pentru că îngerii n-au nevoie de astfel de servicii.

Pe de altă parte, e greu să-i înţelegi şi pe cei care trăiesc departe de Biserică, nu doar ignorând-o, ci chiar sfidând-o, şi la sfârşit apelează la serviciile ei. Poate din dorinţa de a mai rămâne în lumina reflectoarelor, unde un sobor de preoţi…dă bine. Ceva de genul : “şoul” continuă.

Înmormântarea a vut loc. Se pare că s-a ajuns la un consens, sau, mai degrabă, un compromis. A fost o împăcare cu Biserica. Dar cu Dumnezeu?

Tragicul sfârşit al acestui bărbat este resimţit dureros de cei din jurul său, dar rănile lor se vor cicatriza. Tragedia, însă, nu s-a sfârşit, căci rămâne întrebarea: Dacă nu suntem pregătiţi nici pentru întâlnirea cu Biserica, cum ne vom întâlni cu Dumnezeu?

Căci îndemnul Scripturii este: “Pregăteşte-te să-L întâlneşti pe Dumnezeul tău!”(Amos, 4:12).

Simion Felix Marţian
Vulcan, 3 mai 2019

2 gânduri despre &8222;Nevoi duhovniceşti la poarta cimitirului&8221;

  1. Mircea Mitrofan 7 mai 2019 / 7:20

    Atit de trist…
    Oare de ce isi amintesc atit de multi oameni ca sintem atit de trecatori, ca exista Dumnezeu, Mintuitorul credinciosilor si Judecatorul tuturor, numai cind e prea tirziu?
    „Prea tirziu” e cea mai trista expresie din Univers…

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s