Unire binecuvântată

collage 1

În hora-ncinsă la-nceput de iarnă
În vatra Albei Iulii, de un veac,
S-a prins, urlând a viaţă, lupul dac,
Iar vulturul roman suna din goarnă.

Şi Cerul care-a sărutat Carpaţii
Cu un sărut fierbinte, tricolor,
Schimbat-a, tot atunci, şi rostul lor,
Să nu despartă cu cruzime fraţii.

Cântau în bronz de clopot catedrale
Şi inimi clocoteau pe portativ,
Când îşi ornau istoria festiv
Români din patru puncte cardinale.

Mihai descăleca, legându-şi calul,
Privind din cronici ,,pohta ce-a pohtit”,
Un vis de veacuri, iată, împlinit,
Când Ţara-şi cuprindea-n hotar Ardealul.

Un veac s-a scurs prin foi de calendare
De când la Alba s-a-mplinit un dor,
Și astăzi peste plaiul tricolor
Din ceruri cerem binecuvântare:

Ne-ai dat acest pământ bogat, Divine,
Și o Unire, dar o vrem și-n noi,
Ca, strâns uniți, să cultivăm apoi
În țara păcii dragostea de Tine.

Simion Felix Marțian

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s