
Nu credeam să scriu atât de curând despre moarte. Dar sunt lucruri care nu pot fi trecute cu vederea. Parcă nu ne-ar ajunge molima asta care se prelungește, semănând moarte. La ea se adaugă, tot pentru a ne alunga eventuala stare de bine, presiunea crescândă a stângii marxiste asupra normalității, pe care o îmbrățișează tot mai mulți politicieni europeni. Și nu numai.
Dar „cireașa” de pe… tortul nenorocirilor o constituie atacurile teroriste recente. Cine ar fi crezut că după Franța, urmează Austria. Și încă la foarte scurt timp. Ce-or mai fi plănuind acești exponenți ai urii?
S-a petrecut în inima Vienei, unde e promenada ei, într-o zonă în care terasele erau pline. Atacurile, șase la număr, s-au produs simultan. S-au tras sute de gloanțe. Au murit împușcați 4 oameni, iar alți 22 au fost răniți. Acestora li se adaugă unul dintre atacatori, împușcat de forțele de intervenție.
Acesta ar fi bilanțul, dar teroarea nu poate fi contabilizată. Nesiguranța instalată în oraș, și care va mai dura multă vreme, nu poate fi apreciată dimensional.
Teroristul împușcat era un islamist de origine albaneză, de doar 20 de ani, dar având deja o condamnare de 22 de luni pentru afiliere la o grupare teroristă. În ziua atacului avea asupra lui două arme de foc și o armă albă. Nu se știe însă nimic despre ceilalți teroriști implicați.
Ce făcea acest tânăr în afară de… pușcărie și planuri criminale? În februarie a făcut un curs de orientare profesională. Pe banii statului, adică ai contribuabililor. Tot ai acestora erau și cei 917 euro pe care îi primea lunar ca ajutor social. Și mai primise și un apartament comunitar. Toate din partea statului austriac. A țării pe care cu atâta ură a îndoliat-o. Pentru că astfel de manifestări definesc ura.
Gândindu-mă la acest sentiment, mi-a venit în minte felul în care unii „activiști” definesc ura folosind imaginea creștinilor. Acuzându-i că ar fi promotori ai unui „discurs al urii”. Și asta doar pentru că definesc păcatul din punct de vedere biblic. Veniți-vă în fire, tovarăși! Iată ce înseamnă URĂ.
Plângem pentru morții de azi ai Vienei, pentru cei de ieri de la Nisa. Dar mâine ce va mai fi? Cum putem opri teroarea? Doamne, îndură-Te!
Simion Felix Marțian
Neunkirchen, 5 noiembrie 2020