Sonetul căutării

Cu gândul cocoțat a năzuință
Și răsucit pe-al întrebării semn,
Dam pinteni tainelor, semeț și demn,
În vechi retorte distilând știință.

Vream miezul vieții, într-un nimb solemn,
Trofeu sculptat de propria-mi dorință,
Dar am văzut că astea-s cu putință
Doar... sus pe deal, sub crucea grea de lemn.

Mi-e căutarea azi doar amintire,
Căci am găsit, etern și glorios,
Tezaurul ce-l am ca moștenire.

Și-n pace-nfășurat, stau radios
Într-un hamac țesut din mulțumire,
Iar la-ntrebări îmi dă răspuns... Christos!

Simion Felix Marțian
Siegen, 28 ianuarie 2022

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s