Ne bate primăvara iar la poartă,
Deși purtăm nămeții pe samar,
Și plugul va întoarce brazda iar,
Să nască începuturi glia spartă.
Vom da iar clipele de vis cu var,
Ca primenire de-nceput de soartă,
Apoi vom trage brazde noi pe hartă
Punând semințe de avânt stelar.
Dar dacă mai avem acest... „din nou”
Ca altui ciclu să îi punem nimburi,
Să mulțumim pentru acest cadou.
Căci Dumnezeu, de dincolo de timpuri,
Reface-al vieții noastre vast tablou
Când iar și iar mai pune anotimpuri.
Simion Felix Marțian
Siegen, 1 februarie, 2024