Cu Evanghelia… „pe mute”

DSC_7012

Ca să definești stările „de urgență” și „de alertă” nu e tocmai ușor. Trebuie analizate punct cu punct hotărârile legiuitorilor rămase în picioare în urma dezbaterilor, comparate, disecate. Și apoi apreciat în ce măsură cea de-a doua aduce relaxarea mult dorită. Căci azi e ziua cea mare, ziua așteptată.

Ceea ce presa evită să sublinieze este că o mare parte a populației așteaptă, de la această relaxare a măsurilor de restricție, redeschiderea locașurilor de cult. Reluarea activității bisericilor, a programelor religioase. Iar măsurile impuse nu sunt tocmai îmbucurătoare.

Slujbele religioase se vor putea ține doar afară. În curtea bisericii. Oare s-a avut în vedere prognoza meteo? Sau faptul că multe biserici nu au nici măcar parcare, darămite… curte. Că se intră direct din stradă. Se pare că nu este considerată o activitate prioritară. Deși este VITALĂ!

Nu ne mai putem îndoi că cei ce vor să reducă Evanghelia la tăcere se folosesc din plin de situația creată. S-au bucurat oamenii de transmisiuni religioase live sau reluări on-line, dar se încearcă și oprirea acestora. Punere lor „pe mute”.

În această săptămână, pe 12 mai, Facebook a blocat pagina Prodocens Media în timpul unei emisiuni cu tema „Creștinii față în față cu politicile și ideologiile anticreștine”. Fără nicio explicație. Iată ce spune Cătălin Vasile, cel care administrează această platformă: „N-am crezut că se va ajunge la acest nivel când un live transmis din studioul Prodocens Media să fie oprit chiar în momentul desfășurării și mai ales să-mi fie tăiat accesul total la contul personal și la paginile pe care le administrez, totul fără nici un mesaj de avertisment sau o explicație.”

Dacă nici măcar nu se sinchisesc să dea explicații, cu siguranță în spatele lor sunt „greii” ideologiei neo-marxiste. Și Cătălin Vasile mai adăuga: „Probabil subiectele pe care le discutăm nu sunt tocmai pe placul unora dintre activiștii neo-marxiști care în mod temeinic ne raportează postările în fiecare zi.”

Va fi tot mai greu să trăiești credința și s-o mărturisești. Dar este cert că Biserica lui Cristos va rămâne vie, chiar dacă se vor închide clădiri, se va impune izolare și distanțare și, mai nou, vor fi „tăiate” microfoanele. Vor fi puse pe mute.

Isus a zis: „Dacă vor tăcea ei, pietrele vor striga.” (Luca, 19:41) El nu se lasă fără mărturie, iar cei ce umblă la sonor nu știu împotriva cui luptă.
Doamne, ajută! Doamne, dă izbândă! (Psalmii, 118:25)

Simion Felix Marțian
Neunkirchen, 15 mai 2020

Viața după Covid

DSC_3163

Cum va fi viața după această pandemie? O întrebare tot mai frecventă, la care se caută bâjbâind răspunsuri. Se formulează ipoteze mai mult sau mai puțin realiste. Unele de-a dreptul fanteziste. Dar de ce se pune o astfel de întrebare? Doar nu este prima pandemie de pe planetă. Analizată statistic, nici măcar nu este „de top”, după numărul victimelor.

Poate că șocul izolării, al distanțării sociale a dus la naștere acestei întrebări. Pentru că omul modern, hiper-activ și ultra-mobil, s-a văzut deodată înlănțuit de măsurile restrictive impuse. Și dacă până nu demult vedeam accesul la informație ca o binecuvântare, s-a dovedit că nu e tocmai așa.

Omul, în izolarea lui, este pus în situația aproape imposibilă de a căuta adevărul în hățișul de… fake news. De știri otrăvite. Spre deliciul cui? Aceste știri au dus și la supradimensionarea dramei. Și la măsuri nejustificate uneori.

Și iată cum Măria Sa Cetățeanul, văzându-și amenințat sandvișul cu democrație, își pune o altă întrebare legitimă: Oare ni se pregătește ceva?

Eliminăm teoriile privitoare la conspirații, ocultă mondială, etc. Dar este sigur că se va continua cu unele restricții. Cu pierderea unor drepturi. Cu îngrădiri parțiale ale libertății. Și toate „spre binele nostru”.

Asaltați de noianul de presupuneri, oamenii au nevoie de certitudini. De adevăr. De aceea este surprinzător faptul că se neglijează aspectul spiritual al fenomenului. Și nu se apelează la o sursă neviciată de fake news: Biblia!

Este la îndemâna oricui să cerceteze profețiile Cărții. Iar faptul că cele de până acum s-au împlinit, rămâne dovada că și celelalte se vor împlini. Iar despre aceste vremuri este scris. Poate că nu avem suficientă lumină asupra a tot ce citim, dar știind că este adevăr pur, putem cere lumină.

Apocalipsa se va împlini. Dar nu într-un film la Hollywood, ci pe întreg pământul. Și după scenariul scris de Dumnezeu. Viața va continua după Covid, dar și încercările. E de groază? Nu, nu e! Dumnezeu are un plan măreț cu toți cei ce-L iubesc. Iar apostolul Pavel spunea: „Căci eu consider că suferințele din vremea de acum nu sunt vrednice să fie puse alături de slava viitoare, care urmează să ne fie descoperită.” (Romani, 8: 18)

Iar eu le spun cititorilor mei: Să ne vedem în Cer!

Simion Felix Marțian
Neunkirchen, 12 mai 2020

Sonetul dedicării

 

DSC_3091

Cu viața curs domol umbrit de maluri,
Dau sălciilor apă din belșug,
Oglindă sunt pentru cerescul crug
Și port azur pe luciul fără valuri.

Când ard, sunt pâlpâire, nu sunt rug,
Iar vânt de sunt, chemat s-alerg pe dealuri,
Rămân doar adiere peste voaluri,
Iar dacă-s verb, abia de mă conjug.

Anost portret privești acum, Divine,
Căci Tu mă vrei curgând impetuos,
Și torță-nflăcărată pentru Tine.

Eu pot să fiu așa, neîndoios,
Dar toarnă, Doamne, Duhul Tău în mine
Să fiu, arzând, nebun pentru Cristos!

Simion Felix Marțian
Neunkirchen, 8 mai 2020

China, cu „C” de la cruce și covid

DSC_0994

Asocierea numelui Chinei cu Covid-19 nu este întâmplătoare, imensa țară asiatică fiind nu doar leagănul coronavirusului, dar, din câte se pare, și responsabilă de temuta pandemie. Chiar dacă nu-și asumă. Acuzații oficiale nu s-au făcut în această privință, considerându-se că în mijlocul suferinței oamenii trebuie compătimiți și încurajați. Ajutați, dacă se poate.

Angajată fiind în bătălia cu moartea, ne-am fi așteptat ca această țară să-și înceteze lupta pe alte fronturi. Cum ar fi lupta împotriva religiei. Dar Partidul Comunist Chinez consideră că poate învinge peste tot, iar lupta împotriva credinței este o prioritate.

În China există Biserici autorizate (și controlate) de stat, în paralel cu Biserica subterană. Dar nici cele aflate „în legalitate” nu se bucură de sprijin. Ba, dimpotrivă. Și astfel asistăm, dacă nu la demolarea bisericilor, la îndepărtarea crucilor de pe clădiri. Pentru că deranjează. Unul din motivele invocate de autorități este că… nu corespund planului urbanistic. Ca glumă, ar fi bună. Dar e tragic.

Au fost situații în care deținătorii bisericii și-au dat acordul la îndepărtarea crucii, în speranța că vor salva clădirea. Dar e numai o amânare. Și lupta comuniștilor cu crucile continuă, chiar dacă trebuie să lupte și cu moartea care amenință prin coronavirus. Ba chiar s-au folosit de situația creată. Pentru că credincioșii au stat acasă, în izolare, au putut să acționeze nestingheriți.

Cei ce cunosc adevărul mântuirii prin Cruce știu că simbolul în sine nu este vital. Și că rugăciunea se poate face și fără acest simbol. Dar mai știu și că acest război nu este împotriva crucilor de pe clădiri, ci împotriva credinței. Este atacul anticristului.

China ar fi putut să înțeleagă ceva din această încercare, dar luptă tot împotriva lui Dumnezeu. De ce ne-am mira? Este o țară totalitară, ori astfel de manifestări vedem și în țări „democratice” occidentale. Este, alături de molima cu care ne confruntăm, încă un semn al apropiatului sfârșit.

Teamă? O, nu! Vine Domnul!

Simion Felix Marțian
Neunkirchen, 8 mai 2020

S-a oprit planeta!

DSC_3325

Trenul de mare viteză se înfige în spațiu înghițind cu lăcomie distanțe, în timp ce pasagerii instalați confortabil, cu căștile în urechi, sunt tot mai absorbiți de ecranele din față. Iphone, laptop… Sunt încântați de viteza mare a trenului și de faptul că vor ajunge repede la destinație. Unde vor semna câteva hârtii, potrivit cu agenda bine pusă la punct, și vor urca în alt tren. Tot de mare viteză.

Oprirea neașteptată schimbă total lucrurile. Și perspectiva. Mai întâi pasagerii se regăsesc pe ei, punându-și și alte întrebări decât cele de până acum. „Cum funcționează mașinăria asta?” „Este posibil, totuși, să se oprească pe neașteptate în plin câmp, departe de orice stație?” „Cât va dura?”

Apoi îi descoperă pe ceilalți. Pentru că au cel puțin o preocupare comună. Și comunică. Descoperă și peisajul. Câmpia își întinde lanurile până în depărtări, unde se zăresc crestele vineții ale munților. În partea cealaltă, spre apus, tipsia de aramă a soarelui crepuscular sărută orizontul. Iar în salcâmul de alături se aud păsările.

Toate acestea îl încântă și devine conștient că le-a ignorat până acum. Dar pentru că situația se prelungește și se lasă frigul, apare îngrijorarea. Un gând răzleț se îndreaptă spre… Dumnezeu. Îl redescoperă.

Pandemia provocată de un virus ucigaș a oprit planeta. În plin câmp, fără vreun avertisment prealabil. Șocul a fost dureros și o să-l resimțim o vreme. Inerția a cam dat cu noi de pământ și ne-a mai și stivuit geamantane în cârcă. De, legile fizicii. A urmat apoi țiuitul dureros al… liniștii. Da, prea multă liniște.

Pus în situația inedită de a gestiona excesul de timp liber, omul acceptă provocarea de a porni în cunoașterea sinelui. Și poate fi o experiență uimitoare. Descoperă, însă, că poate comunica cu cei din jur de la inimă la inimă. Fără să-și arate colții, pentru că afacerile ies din discuție. Și asta-l încântă.

O tură de vânătoare de imagini poate aduce roade bogate. Imagini rare. Bunăoară, porumbei albi pe coșurile furnalelor. Care sunt, și ele, în pauză. Sau pești săgetând apa de o limpezime doar visată cândva.

S-a oprit planeta din mersul ei cu motoarele turate la maxim. Uimiți, oamenii caută să înțeleagă realitatea, adaptându-se la noul mod de viață. Fructificându-l.

Este o pauză cu durată nedeterminată, în care omul a descoperit satisfacții. Dar cel mai mare câștig din această pauză neprogramată rămâne redescoperirea lui Dumnezeu. Da, se aud tot mai multe rugăciuni.

Un citat biblic de mare circulație în această perioadă este din Psalmul 46: „Opriți-vă și recunoașteți că Eu sunt Dumnezeu!” Ne-am oprit, Doamne, știm că vrei să ne spui ceva. Ajută-ne, Te rugăm, să înțelegem!

Simion Felix Marțian
Neunkirchen, 29 aprilie 2020

Biblia

DSCF2939 c

Cu primele file săpate în piatră
Când slava divină drapat-a Sinaiul,
E Biblia astăzi şi foc, dar şi vatră,
Şi-n ea îşi deschide ferestrele Raiul.

O Carte divină ce nu-i numai carte,
Că-n ea clocoteşte iubirea şi viaţa,
Iar moartea, în ea, se transformă-n nemoarte,
Scriind veşniciei, prin jertfă, prefaţa.

Prin curgerea ei Dumnezeu ne vorbeşte
Şi slova-i se-aprinde cu forţă divină,
O candelă-n beznă prin ea străluceşte
Iar ceaţa dispare, se face lumină!

Trasăm drumuri noi, le pavăm cu volume
Ce duc tot mai sus cunoştinţa, spre creste,
Dar Biblia-i cartea ce schimbă o lume
Prin Cel ce a scris-o, prin Cel care ESTE!

Pe filele ei Adevărul tronează
Şi Calea spre veşnica slavă ne-arată,
Chiar dacă adesea pe mulţi… deranjează,
Şi-adesea-i ascunsă, sau poate uitată.

Cinstind astăzi Cartea, cinstim Autorul
Şi sufletul soarbe cu sete sfinţire
Din slove de spirit, gustând astfel zborul
Cu aripi de pace, de crez, de iubire.

Cu primele file în piatră săpate
Şi jertfa Golgotei în ea, mărturie,
E Cartea divină, e Cartea ce poate
Un drum să ne-arate spre Cer, spre vecie!

Simion Felix Marţian
Vulcan, 29 martie 2019

Internetul și adevărul pumnului în gură

DSC_8060 (1)a (1)

Lumea virtuală ne-a devenit atât de familiară în urma interacționărilor frecvente, încât ne este… o a doua casă. A doua natură, a doua viață. Pare un univers paralel, dar se supune acelorași legi ca cel în care trăim. Adică aceleași nedreptăți, aceleași abuzuri, aceleași lovituri. Pentru că o lume bună nu poate fi pe pământ, nici reală, nici virtuală. Doar în cer.

Ne folosim de internet la activități foarte diverse, de la distracții până la la job. La a-ți câștiga pâinea. Între acestea intră comunicarea, transmiterea mesajelor diverse. Afișarea convingerilor religioase, filosofice, politice etc.

Am putea crede că este o libertate deplină, dar nu este. Și este firesc să existe interdicții, cel puțin în ceea ce privește activitățile periculoase. Dar cine stabilește ce este periculos? Platforma Vimeo, căci despre ea vorbim acum, menționează în politica de funcționare că nu va găzdui niciun cont al cărui proprietar se dovedește a fi membru „într-un grup de ură sau terorist”.

Foarte bine!-am spune noi. Dar putem avea surprize. American Family Association, organizație creștină pro-familie din USA, s-a trezit cu contul suspendat. Terorism? Nicidecum, dar ceea ce ei susțin se încadrează la „discurs de ură”. Asta din punctul de vedere al militanților neomarxismului stângist care se pare că au făcut presiuni și la Vimeo.

Aceștia au fost deranjați de faptul că această organizație folosește pentru familie definiția biblică, eliminând multiplele „alternative” oferite azi. Și se opune sexualizării copiilor. Iar relațiile intime în afara căsniciei le denumește tot biblic: păcat. Și iată cum promovarea moralității este, în opinia militanților neomarxiști, act de terorism.

A fost Vimeo. Care va urma? Ce va rămâne pe internet dacă se va elimina tot ce este sănătos din punct de vedere moral? Și diavolul jubilează, căci e opera lui.
Adevărul este unul singur și acela este Cristos. Dar iată cum celor care vorbesc în numele Lui li se bagă pumnul în gură.

Așadar, pe o platformă ca Vimeo poți să faci tot ce născocește cea mai perversă minte, pentru că nu există decât două interdicții: să vinzi rachete și să vorbești de dragoste. Adică despre Cristos. Sau poate că cea cu rachetele și cu ceva crime la comandă s-ar trece cu vederea.

Și mai vorbim de egalitate. Și de libertate de exprimare. De, unii sunt … mai egali decât alții. Dar se aud și lanțurile tale, diavole!

Simion Felix Marțian
Neunkirchen, 30 aprilie 2020

Când ieși cu Dumnezeu din izolare

DSC_7981

Încă nu ne-am dezmeticit din șocul produs de oprirea planetei. Sau a motoarelor ei. Și, peste toate, mai e și această nefericită izolare la domiciliu cu care nu eram obișnuiți. Parcă nici oxigenul nu ne mai ajunge în casă, obișnuiți fiind să circulăm, mai mult sau mai puțin.

Analizăm în izolarea noastră știrile despre evoluția pandemiei, întrebându-ne când se va sfârși. Iar o criză economică ulterioară este iminentă, având în vedere că a încetat activitatea în multe domenii. Cine ne va oferi soluții pentru toate astea? Politicienii, deocamdată, tac.

Am putea să facem un „studiu de caz” pentru o astfel de situație. În cartea biblică 2 Împărați, găsim scris în capitolul 6 despre asediul Samariei din timpul regelui Ioram. Vedem cum regele Siriei, Ben Hadad, a venit cu întreaga oștire să cucerească Samaria. Asediul a fost unul de durată.

În această izolare, neavând legături cu exteriorul, locuitorii cetății și-au epuizat rezervele de hrană. Ceea ce este scris despre prețul „alimentelor” (găinaț, cap de măgar) întrece și cele mai întunecate prognoze. Ca să nu mai vorbim despre faptul absolut terifiant că au ajuns să-și mănânce copiii.

Regele se vede depășit de situație, dar… caută vinovați. De, meteahnă veche. Așadar, moarte peste tot. Afară armele luptătorilor lui Ben Hadad, în cetate foametea. Locuitorii, epuizați total. Soluții? Omenește, niciuna. Dar Dumnezeu este atotputernic!

Noaptea, „Domnul a făcut să se audă în tabăra sirienilor un vuiet de care și un vuiet de cai, vuietul unei mari oștiri…” (Cap 7, v 6) Sirienii au părăsit îngroziți tabăra, abandonându-și toate locrurile, inclusiv rezervele de hrană.

A doua zi locuitorii Samariei erau scăpați de izolarea prin asediu și… cu hrană pe săturate. Fără intervenție armată străină, fără calculele savante ale economiștilor. Dar cu Dumnezeu!

În ceea ce privește situația actuală, se bâjbâie în ceață. Oamenii de știință sunt încă neputincioși în fața virusului ucigaș, iar economiștii total confuzi în privința evoluției lucrurilor. Și totuși lipsește îndemnul la rugăciune. Nu e rușinos să-ți recunoști neputința când ai un inamic care te depășește, mai ales că-L poți avea aliat pe Dumnezeu. Dar oamenii au uitat de El.

Doamne, salvarea e la Tine!

Simion Felix Marțian
Neunkirchen, 28 aprilie 2020

Sonet algebric

Balanță 1

Cu viața-n ecuații echivoce,
Închid necunoscute-n paranteze,
Lăsând egalul să echilibreze
Trăirea din reacții reciproce.

„Dar nu-i corect!”, spun simțurile treze
Prin căutări ce tind să mă sufoce,
„Egal cu…ce?” mai spune-aceeași voce,
„Și ce valori vrei să se raporteze?”

Soluția e, Doamne, tot la Tine,
Și-am învățat de-a dreptul școlărește,
Făcându-mi temele de casă bine,

Că se rezolvă doar dumnezeiește:
Eu sunt egal cu… dragostea din mine
Și valorez cât inima iubește!

Simion Felix Marțian
Neunkirchen, 24 aprilie 2020

Nu trageți în bătrâni!

DSCF0717

„Vacanța mare” oferită vârstnicilor de către Streinu-Cercel s-a sfârșit înainte de a începe. Este vorba despre proiectul potrivit căruia cei trecuți de 65 de ani ar fi fost izolați de familie, pentru a fi carantinați în continuare. O măsură „nazistă”, cum o cataloga o parte a presei.

Respingerea proiectului de către Președinte este binevenită, deși nu putem fi siguri nici de sinceritatea lui. E nevoie, oricum, și de electoratul… vârstnic. Dar să lăsăm politica, și să ne întoarcem la acest atac asupra „bătrânilor”. Ce se urmărește, de fapt? Sigur, nu bunăstarea lor. Și dacă virusul care seamănă teroare are o predilecție pentru această categorie de vârstă, de ce să-i strângem la un loc pentru a-i oferi COVID-ului?

Sunt prea multe semne de întrebare. Bunăoară, cine concertează învrăjbirea în țara asta? Da, sunt controverse și dispute peste tot, având criterii etnice, religioase, politice sau… sportive. Dar de curând a apărut și vrajba între diferite categorii de vârstă. Cine are interes să ne învrăjbească?

S-au înfierbântat tinerii strigând că „bătrânii” votează într-un anumit fel, care lor le displace. Ei bine, NU! Votul nu e pe categorii de vârstă, ci și-l rumegă fiecare individ în parte. E drept că pot fi manipulați, dar în aceeași măsură se folosesc stimuli și pentru entuziasmul tinerilor. Tot pentru manipulare.

Un calcul simplu ne arată că cei de +65 ani aveau la Revoluție +35. Adică sunt cei care au dat de pământ nu doar cu Ceaușescu, ci cu un sistem care se credea invincibil și etern. Așa și-au câștigat dreptul la vot. Ei au construit o țară pe care au vândut-o, au furat-o, au distrus-o TOATE formațiunile politice care au trecut pe la Casa Poporului. Pe care tot „bătrânii” au construit-o.

Da, mai sunt doar câteva obiective în țara asta (gen Transfăgărășan, Vidraru, etc) cu care mai putem ieși în față, lăudându-ne. Dar toate construite de ei. De cei puși acum la zid. Trebuie eliminați, căci nu sunt bani de pensii. Și ce dacă au lucrat câte 45 de ani pentru pensie?

Bine că nu se aplică această carantinare barbară. Glumind, mă și vedeam (eu având „doar” 63 de ani) mergând cu sufertașul cu ciorbă pe la carantinați. Îi trecusem pe listă pe Țiriac, Isărescu și Meleșcanu. De trei ciorbe îmi ajunge pensia, căci nu-i specială.

Tineri, este vorba de părinții și bunicii voștri. Iubiți-i, respectați-i, apărați-i! Experiența lor de viață vă este de folos. Și ei mai știu ceva foarte important: să se roage! Chiar dacă au trăit în comunismul ateist, ei Îl mai simt pe Dumnezeu. De Care și voi aveți nevoie.

Să luptăm împreună împotriva învrăjbirii. Și Dumnezeul păcii ne va binecuvânta.

Simion Felix Marțian
Neunkirchen, 23 aprilie 2020